agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1289 .



To Ann
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [michelline ]

2012-06-14  |     | 



To Ann

mama înghițise mingea roșie
am crezut c-o pierdusem prin cetate
dar burta i se umflase dintr-o dată
a doua zi așteptam s-o scoată
dar nu ajunse pesemne la maturitate

când sorocul s-a apropiat
mama mi-a arătat în loc de mingea mare
cu pete albe un pui de om
mingea mea totuși s-a pierdut
sau tu pe ea ai venit călare

ai venit pe lume o dată cu primăvara
un soare cu dinți i-a provocat mamei nașterea
de născut te-a născut o floare de cireș
de care se sprijinise te-a născut pământul dezghețat
răscolit de mâinile mamei seara

dintr-un nor curgea lapte hrănitor
sânii mamei au rămas în spital
erau prea mulți nou-născuți acolo
și prea puține mame pe lumea aceasta
prea puține pământuri
prea puțini nori
și mai puțini sori

unii te-au identificat după-o etichetă
alții după amprentele picioarelor
doar mama, după miros
după mirosul sângelui scurs
după mirosul trupului vânăt, chircit
după mirosul primei răsuflări în lume
după mirosul primului țipăt strivit
cine te aștepta pe lumea asta, Ann !?

soarele, pământul, marea
muntele, viscolul, zarea
două mâini bolnave de suferință
o inimă ieșită din trup
săptămâna mare
moartea, patimile, învierea
săptămâna luminată
te-ai născut cu toate astea laolaltă

te-ai născut o dată cu moartea
o dată cu punerea în mormânt
ceva din trupul mamei atunci
a rămas în zămislitul pământ

dacă n-ai fi avut aer, mama ți l-ar fi dat pe-al ei
dacă n-ai fi avut apă, mama și-ar fi stors sânii însângerați
dacă n-ai mai fi avut inimă, mama și-ar fi dat-o pe-a ei
așa mi-a spus când n-a mai fost și-a vrut să fie

când te-a născut, tata săpa pământul
mama s-a dus puțin mai încolo să nu-l stingherească
s-a așezat pe pământul gol, a umbrit-o un nor
cuvintele tatălui îi dădeau zor
hai, mai repede, că vine ploaia, hai
și mai avem așa multă treabă
ogorul nu e gata, vitele-s nemâncate

tu-i șopteai însă cuvinte înfometate
într-o altă limbă, într-un alt grai
despre alunecarea spre lume
despre timpul tău despre clipa ta
despre rai

te-ai născut o dată cu tunetele și fulgerele
cu ploaia răpăind pe ogorul pe jumătate răscolit
cu tata fugind pe câmpii
cu mama rămasă singură într-o grădină
cu durerea cea singură
singură

ai venit în lumină

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!