agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 917 .



Inimă de mamă III - autor Aurora Luchian
poezie [ ]
Poezie

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Aurora.Luchian ]

2012-07-17  |     | 




O mamă turturea, cu-n suflet cum altu' nu-i,
Își alina odorul, murind de dragul lui,
Hrănindu-l grijulie, când ciocu-și deschidea,
Și-l ciugulea prin puf, un fel de-al mângâia.
*
Ar fi oprit mămica, și timpul doar să fie,
Puiuțu-n cuib, copil, o-ntreagă veșnicie!
Să-l fi hrănit o viață cu ciocul ei de mamă,
Doar să-l audă zilnic, cum ciripind, o cheamă.
*
O, ce mult îl iubea, era comoara sa,
Îl cuprindea duios și parcă-l legăna,
Cum face orice mamă cu mititelul său,
Și-i tare încântată, îl vede ca pe-un Zeu!
*
Frumos îi mai cânta, așa melodios!
El o privea în ochi și-o admira. Sfios,
Dorea și el să cânte, așa, ca mama lui,
S-o bucure cumva, chiar de era un pui!
*
Dar ieri venind la cuib, cu gușulița plină,
Zări înspăimântată, un pui lângă tulpină.
S-a-nfiorat și zborul l-a frânt înfrigurată,
Și a plonjat spre el, căzând ca secerată!
*
Era puiuțul ei, lumina, suflu, viața,
Ce-o aștepta cu drag, și ziua, dimineața...
Perluța sa din puf, cu ochii de mărgea,
Cui să-i mai dea gângănii? Doar pentru el trudea!
*
Pică îngenunchiată, zdrobită de durere,
Și Domnului, c-o rugă, ea, ajutoru-i cere,
Să facă o minune, să-i dea puiu-napoi,
Că nu va rezista, va pieri prin zăvoi.
*
Înfrântă, tulburată, începu să-l hrănească
Cu gâzele aduse; să plângă, să-i vorbească,
Sperând că dulcea hrană, îl va înzdrăveni,
Și vioi puișorul, din nou îi va zâmbi!
*
A fost doar o dorință, un licăr de speranță,
Puiuțu-i nemișcat. Ea ciugulind verdeață,
L-a învelit cu grijă pân' nu s-a mai văzut,
Și a rămas acolo, zăcând, unde-a căzut!
*
Fără copilul său, sufletul mamei moare,
Să aibă mii de vieți, de-ar fi nemuritoare,
Va pribegi o viață, o umbră călătoare,
Căci fără odoraș, nimica nu mai are!
*
Cu inima a plâns. Ar fi strigat durerea,
S-audă lumea-ntreagă, da-i sleise puterea.
Și-n zori, lângă tulpină, mămica-naripată,
Își ținea puiu-n brațe, se stinse împăcată!
********************

Dar iata, deodată, din verdele văzduh,
Se-apropie de ea un pui ca un sfant duh,
E puiul ei cel drag, odorul mult dorit,
Și se trezi pe dată din somnul chinuit.

Îți mulțumesc, o, Doamne, că nu-i adevărat!
Că e doar visul meu, cel ce m-a-ndurerat,
Și spre văzduh zburară, cu fiul lângă ea,
Ea, mama lui cea dragă, din ochi îl mângâia...





.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!