agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ sunt în corpul meu
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2012-11-19 | |
Cartea Poemelor
*** 1 *** În amintirea ta, Ioana Suflet drag, Plecat-ai de pe astă lume Către RAI … Fi-va mereu Dumnezeu, Aproape de tine … Din stele, să-ți facă șirag, În iederă să îmbrace mărgele, La gât să îți șadă suav; Zâmbetul tău, Să înflorească, mereu, La fel precum o floare Va să-și deschidă petale … În amintirea ta, Ioana, Aș vrea să-ți pictez chipul … Dar… ah! Ce pacat! Mâna, când va să țină Pentru o clipă, pensula, Nu mă ascultă… Și doar natura, În frumusețea sa, Vrea s-o picteze… Aș face într-un cadru, tot pamantul, Dar nici chiar asta, Nu-i mulțumire, pentru mine, Cu-adevărat… În amintirea ta, Ioana, Aș vrea să cânt, Dară, n-am voce in afară, Ci doar… în gând… Mi-e glasul bland, Iar astea, să le-ncerc spre suprafață, Mă doboară… Deși, dac’-aș cânta, Aș face-o pentru tine, Și doar de-ai fi aci, cu mine, Prietena mea… Încă nu m-ar mulțumi, cu-adevărat.. În amintirea ta, Ioana, Aș vrea să scriu… Doar poezie… Plecat-ai către Rai, draga mea… Aproape de tine, vrut-ai să fiu, Ca un prieten drag, ce nu-l cunoșteai.. Și toate astea, în clipa de față, le știu, Căci tu, suflet nobil, Să-mi spui ca pleci in curând, Nu doreai… În amintirea ta, dragă prietenă, Cuvintele-mi, vor rămâne mereu: Eram pe drumul vieții, Bezmetic, Căutând un înger… Era atât de aproape de mine, Atât de aproape, Încât nu-l vedeam.. Suflet drag, Plecat-ai de pe astă lume Către RAI… Fi-va mereu Dumnezeu, Aproape de tine… Iară toată neliniștea ce-ai avut-o, Înmiită pace, spre sufletul tău, întoarcă-se-va… Iară toată durerea ce-ai îndurat-o, În lauri de bucurie, să-ți împresoare inima… În amintirea ta, Ioana, Aș vrea s-așez doi trandafiri, Deasupra, pe mormânt… Dară, nu-i știu locul, draga mea, Iartă-mă! Cu gândul că mă ierți, Lua-voi ceia trandafiri cu mine, Să-i sădesc în suflet, rând pe rând, Și-atunci, la tot pasul, ceva mă va lega de tine… Iar când voi adormi și eu, cândva, Poate voi spune: ”Doamne, ajută-mă!” Și de te voi revedea, măcar o clipă, Voi ști de-am prețuit ceva cu-adevărat, pe astă lume… Iară trandafiru’ cela albu’, Va fi însemnat Onoarea.. Iară trandafiru’ cela roșu’ Va fi însemnat Iubirea… În amintirea ta, IOANA… ©Th3Mirr0r
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate