agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2012-11-21 | |
Cartea Poemelor
*** 11 *** Știam că te-ntristezi adeseori Să cuget, uneori, la tot ce mă-ncongioară, Mi-ar fi util, drept introspecție interioară; Oare mi-o șade bine, când mă razăm iar De tocu’ cela vechi, al ușii, Cu brațele-mi, împreunate, ca un ghem, Cu ochii-mi ficși, privind la ploaia de pe-afară?! Un tunet, s-aude, de prin nori, anost, chiar dacă poate mă-nfioară Cu sunetu-i divin, ce mi-ntră hulpav în timpane, ca o fanfară Iar în zare… doar fulgere electrizante cu ramuri fine, s-agită, triumfal Pe ceru’ negurat, ce-amestecă esențe reci, în taina nopții, Cu zgomotul pădurii, vuind, de departe, ca un tren, Cu ropotul ploii, danțând în tandem cu ritmul toamnei, la ceas de sară… „Știam că te-ntristezi adeseori”, îmi zic în gând Ca pentru cea ființă dragă, Ce-a plecat cu vreme-n urmă, Spre altă viață… Și aș fi vrut, pentru o clipă, S-aud, din când în când, Glasu-i blând… Dar… nu avea cum să apară Ca ș-un steag ce se înalță; Doar candela micuță, stă aprinsă, Păzindu-i lespedea de piatră, Iar statuieta - îngeraș, cu cartea-n față, Va să spună-n fiece zi, Câte o rugă, Semn că în orice copil, se ascunde-un har, care în timp, La suprafață, i se arată În toată frumusețea sa… când, drăgălaș, zâmbind deodată, Îți va întinde, către tine, a sa mână… Și pentru cel copil al vieții, nu va conta De ești pe-atât de egoist încât să te gândești numai la tine, Nici de pentru un timp, vei fi tu însuți, ș-apoi, ca alții, te-ai schimba, Căci iată! Așa iubește un suflet! Iar… pe cât de trist ți s-ar părea, Pe cât de rău ai fi … El s-ar gândi… Adeseori, la tine… „Știam că te-ntristezi adeseori La răutatea ce o vezi în jur, Dar, crede-mă, micuțo, când vei fi acolo, printre nori, Nu vei mai fi… un suflet… singur…” ©Th3Mirr0r
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate