agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2012-11-23 | |
Cartea Poemelor
*** 15 *** Pe-aceste plaiuri… [partea a II –a ] Pe-aceste plaiuri, Își lăsară o amprentă, Acei sculptori Când cu ochii lor de vulturi, Căutară spre o stâncă Ce va s-o sfarme-n fel și chip, Încât să-i dea o formă Iar ici - colo, pe alocuri, Să-i aștearnă-n umbre Pasiunea lor, spre artă Ce le-ncingea sângele-n vene Precum jăratecu’, în acele lemne, De vreme lungă-n sacrificiu, Ce va-și facă operele, în migală Spre bucuria celorlalți, când, șlefuite, Să le vadă Spre tristețea pietrei, în supliciu Din zori de zi și până-n sară, Și al dalților, sleite de puteri Ce-aveau sa-și odihnească trupurile, ’grămădite Prin lăcașe ruginite Un’ se rugau, de mii de ori Către ciocanele urâte Ce le priveau cu indignare De parcă le-ar fi știrbit ceva Atunci când acel sculptor Se folosea de ele Să spargă piatra… Ah, voi, sculptorilor! Cu-atâta dăruire Lucrat-ați cu migală, Vrând să conduceți spre desăvarșire Până și urâțenia pietrelor! Că luat-ați și până cea mai neînsemnată formă Și ați făcut din ea, o adevărată capodoperă, De s-au uitat unii către stana de piatră Ce ședea colo, de timpuri uitată; Ei, n-au vazut decât o formă pustie Iar voi, ați făcut-o de-ndată cu mintea O prea frumoasă statuie La care toți , aveau s-o privească Precum un vis, devenit deodată, aievea… Doar că statuia n-ar fi putut să le vorbească… ©Th3Mirr0r
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate