Cartea Poemelor

*** 15 ***

Pe-aceste plaiuri…

[partea a IV –a ]



Pe-aceste plaiuri se adunară

Cu mic, cu mare, toți țăranii

De va să șadă împreună,

Să asculte cântece de voie bună

Când tradiționala nuntă,

Să o aștearnă, de cu sară…

Iară lumea să danseze

Ca într-o zi de sărbatoare

Unde totu’ să vibreze

Ca și o apă curgătoare…

Ah, voi, muzicanților!

Cum v-o șade cu țambalu’

Când din spate-i sună scripca?!

Cum se întinde-acordeonu’

Când la gioc vine mireasa?!

Iac-așa, la zi senină,

Nașii se porniră-n gioc,

Iar în mijloc, horă mare

Cu mireasa la mijloc…

Va să vină fiecare

Să o învârtă, rând pe rând

Până-n zorii zilei, oare?!

Ori, nu vor mai avea putere

Când butoaiele se seacă

În acorduri de-alaută

Și-n esențe de țigare?!

În tradiții populare,

Cu glas dulce, zice naiu’

Despre zilele în care

Fiecare-și duce traiul

Iară sunetu-i duios,

Colo-n liniștea serii

Își mangâie, conștiincios

Patima durerii…

Iată vin și zorii zilei

Printre frunze de mesteacăn

De priveau înspre pământ

Rochițele de promoroacă

Și îndată se aude-n vale, pe alocuri

Buciumul ce parcă-și strigă

Cu-a sa voce, lungă,

Stramoșii, pe aceste plaiuri…

Iar de colo, de la stână

Deja se aud cânii

Lătrând în surdină

De-și cheamă stăpânii

Care la auzul lor

Se trezeau pe dată

Șî-i certa încetișor

Că nu-i lăsau să doarmă

Dar mai apoi, să îi dezmierde

Mângâindu-i pe blăniță

Când le dă mâncare,

Dis de dimineață…

Și apoi fluiere cântară, colo-n munte,

Veselind pe dată chipul tuturor

Cu ploaia de triluri, mărețe sunete

Ce le-ar rămane-n joaca lor copilărească,

În suflete, pentru totdeauna…






©Th3Mirr0r