agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2012-12-22 | |
Ca la noi la nimeni,
spuneau pe la revelioane, la piață un tânăr domn după aparențe puteai jura că e gentilom se învârtea nehotărât pe lângă două tarabe cu mere întrebând pe vânzători cam cât ar cere pentru vreo două-trei kilograme. Într-un final, cu chiuc cu vai, se hotărî la să ia din cele verzi boscorodind într-una merile aurii pe care le vindeau niște copii. Că-s mai frumoase, dar nu sunt dulci, că-s aurii iar la ele face alergii, că-s din copac nu știu de care că-s nu știu cum și rele tare. Mă uit la om, de la distanță deci să intervin în ultimă instanță Să nu mai certe merele și implicit copii dacă nu vrea să le cumpere nu trebuie nici să le înjure. După un schimb de replici palpitante mai intervine un tinerel înalt și subțirel Þăranul de oraș e cel mai prost animal S-a hăhăit toată piața Și-ntr-un final urban vorbind, bestial, domnului nu i se mai vândură nici merele verzi. Stăteam apoi și mă intrebam e adevărat ca mama ne-a învățat să ne comportăm după locul în care ne aflăm dar ești la piață, în oraș, iar tu să te comporți ca ultimul pălmaș?!
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate