în albastru îmi ceresc litera
ca pe un senin de inimă

în albastru îmi ceresc cuvîntul
prin văgăunile lor bate vîntul
tocmai acolo unde ar trebui să fie sînge de calm
într-una din grote sunt eu și un psalm
ninge ba parcă plouă

în interiorul verbului e o carie
am fost la stomatologul de cuvinte
mi-a zis să caut printre oseminte
cele proprii
și de dulcegării nici să nu m-apropii