agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2013-02-25 | |
Un nu știu, ce-i inexplicabil
Ca și cum doar cuvânt n-ajunge, La fel cum rău ce tot străpunge; Hâd penetrabil, implacabil. E doar când simți că ești, că te-ai Pe bucățele ignorate, Când redescoperi ”sănătate” Nu doar cuvânt... ci bir să dai!? Inopinat îți devii rival Sau altceva; un zvâcnet surd Dintr-un afund ascuns, absurd, Ca și cum n-ai fi tu... Halal! O înlănțuire strânsă-n carne, Se apăsând ’n dezintegrare Pe fir țesut cu încleștare Să țină, întreg să nu răstoarne... Ispititor te-mpinge-n gesturi Să rugi ardoarea, să disloci -Din bun ce-l ai și rău invoci În debaras-... ce crezi că-s resturi!? Ciudat să-ți crești cu grijă eul Visând că-ți ești deplin stăpân Și fără semn, cum un nebun Să-ntorci ușor bine, în greul... ... Ce-i blestemat să-și ia pedeapsă Stupidă, ca-ntr-o-nfiorare Se declanșând voios, că doare Cum glonțul; ce-i nul fără capsă! Suferă suflet, minte, gândul, Pe rând sau toate odată, strâns Cu inima, cu corpu-n plâns Sperând în gând că-și trece ea vrândul. E junghi ce strânge, sfredelește, Înțeapă, stoarce, arde, frige, Zvâcnește-n vuiet, minte-ncinge, Apasă, sfarmă, găurește... ... În usturime explodează Și roade, îngheață inimi, smulge Respir... puls, gând, visări străpunge În prăbușiri epuizează! Oroarea-i că e al tău străfund Sădindu-se în lut ce-l ai, Rupând sălbatic ce nu-i dai, Trezind la crudul ”muribund”. De ce-i creată -umilind Cu atât amar de-ngenunchiere, De rupt de zbor, strigăt, tăcere- Durerea?...Simbol suferind!!! E nevăzut ce-ți ia plăcere Când crezi că-i doar frumos și bine; Semnal că mierea-i din albine Și dulce nu-i fără durere!... E-n fond se pare un răspuns Că nu cedezi la lupta strâmbă, Când soarta chipul își scălâmbă Și-ți spune; a naște nu-i îndeajuns! 16.12.2011
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate