agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2013-03-16 | |
Iarna, lumina
se zice că se-mpuținează. De fapt, lumina se fărîmițează. O mînă fragilă cu degete casante, ba sinilii, ba cenușii, o ia din soare, din ieri, din azi și din mîine, ca dintr-o felie de pîine. Și-o presară peste noi ca pentru pui de vrăbioi. Ne face părul vîlvoi de ne-ngrămădim din doi în doi. Eu o prind pe spate, ca un polen să mă transform în fluture peren. Alții o prind sub tălpi și lasă în urmă pași de întuneric. Doar copiii o prind pe limbă și o înghit pînă sughit. De aceea le strălucesc ochii și dinții cînd zîmbesc: Ei au mîncat lumină. Cad firmituri de lumină din cer și se adună în nămeți pînă la pomeți. Apoi, se scurg în pămînt dar lumina nu piere. Iese în flori, în iarbă și-n licurici la vedere. La urmă, se urcă înapoi în cer și așteaptă iarna.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate