agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2013-03-26 | |
Când noaptea cade pe tâmplele tale
deschid ușor geamul și trag roletul doar puțin liniștea de-afară și scâncetul unor mașini tot trecând se pitesc sub genele mele ochii pâlpâie lumina vieții și pleoapele clipesc încet dăruind puțină intimitate în negrul de după ele n-am iubit niciodată atât cât să simt mai mult de ceea ce am simțit până acum atât cât degetele mele să poarte ca veșmânt istețimea și să iubeasca tot mângâind apropierea de corpul tău acolo unde te-ai oprit eu te-am purtat mai departe cădeam uneori de pe scara ce ne-ar fi dus la cer am crezut că ne împiedicăm de noi înșine altul mă așteaptă îmi scrie cuvinte dulci și mă cheamă în brațele lui mă dezgolesc de mine iar nordul și sudul devin un punct mi-a adus un zâmbet ieri să-mi binecuvânteze privirile am tremurat înăuntru ca un porumbel înghețat căzut pe-o piatră din centrul orașului adolescentin trecătorii mă ocoleau și mă priveau rece și apăsat eram acolo cu mine însămi îi căutam cald și liber cu ochii acești ochi care pâlpâie lumina vieții cu intimitatea în negrul de după pleoape ochi ce mă leagă de alți oameni de tine și de freamătul primăverii tot venind ca o boală i-am simțit și-acum cât am ajuns să mă iubesc cu ei în fața oglinzii ochilor tăi
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate