agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 6823 .



Respir iubire
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Pitagora1 ]

2013-12-01  |     | 



Sunt momente când din mine, se pornesc vreo trei duzine
De speranțe-n adevăr, de iubire-n simț și-n zbor
Trec prin minte vinovate, gânduri de iubire toate
Lasând gol în vidul care, rezervă loc de mai mare
Gând spre o iubire pură, ce o simți nu doar pe gură
Ci în tot ce-i dedicat, pentru iubire-n păcat.
Că nu-i chip să mai respire, cel ce e plin de iubire
Decât dram de amăgire, când tu spui: respir iubire.

Alteori te-ntreci cu gluma și nu vrei să îi vezi urma
La cel gând ferice-n zori, când mai sunt vreo patru nori
Pe cerul inimii tale, mai spre piept și mai la vale
Ce se vor pierde-n dimineață, de nu va mai fi iar ceață
Altfel vor aduce ploaie, lacrimi curse în șiroaie
Iar apoi va fi iar soare, cât să se simtă o boare.
Că nu-i chip să mai respire, cel ce e plin de iubire
Decât dram de amăgire, când tu spui: respir iubire.

La final de pas în doi, când iubirea nu-i în toi
Când mai crezi că reînvie, ceea ce a fost și fie
De vei crede-n împăcare, de vei duce crucea care
La-nceput era ușoară, când iubirea da năvală
Vei mai crede întru doi, chiar de nu mai simți apoi
Căci trecutul nu te-ajută și te pierzi de a ta mută.
Că nu-i chip să mai respire, cel ce e plin de iubire
Decât dram de amăgire, când tu spui: respir iubire.

Dar poveste de s-ar scurge, tot așa e chip s-alunge
Ce-i iubire pe pământ, dacă nu e câte-un vânt
Să răcorească ceea ce aprig, a-ncoțit în chip dramatic
Va distruge ce-i sublim, lăsând locul doar la chin
Dar cum ea speranța moare, ultima, deci nu-i scăpare
Să dispară sentimentul și cu el întreg momentul.
Că nu-i chip să mai respire, cel ce e plin de iubire
Decât dram de amăgire, când tu spui: respir iubire.

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!