Îmbrățișați, priveam spre lună,
Plângând o clipă, în tăcere,
Înfricoșați, trăgând din urmă
Un susur blând, de mângâiere.




Sunt doar eu și muza mea -
Dar mi-o simt îndurerată
Și cu greu, privesc spre ea,
Când îmi plânge, disperată...




Tot mi-o strâng, cu dor, în brațe,
De-mi vibrează, înflorită;
Buze-i frâng de zor, s-agațe...
Sărutari, când se agită;




Pieptu-i gingaș, îi tresaltă,
Sub o lacrimă ce-i curge,
Pătimaș, când vocea-și saltă
Către sufletul ce-o frânge.




Sunt doar eu și muza mea -
Stă deasupra-mi, nemișcată
Și mereu, privesc spre ea,
Când îmi plânge, câteodată...




Fruntea-mi duc, la pieptul ei,
Cu drag să-i ascult durerea,
Cari se zbate-n nurii grei
Ce-mi atrag mereu tăcerea;




Iar acolo-i aflu dorul,
Preț de-o clipă, însetat,
Când răsuflu, sub izvorul
Ce-l agită, ne-ncetat.





"Sunt aici, cu tine, draga mea"
Îi spun, trăgand-o mai aproape,
Uitând de mine, însetat de ea,
Dureri, să-i adun, dintre pleoape...




Mi-o strâng în brațe iar...




Sunt doar eu... și muza mea...





ˆTh3Mirr0r