agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ poți să-mi intri în inimă, nu vei citi aceeași carte
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2014-03-29 | |
Vară se stinge încet, torid răcește
Și albastrul cer se sprijină pe nori, Ce apasă, cocârjind frunze. Culori Se estompează, verde îngălbenește. E parcă o oboseală, a timpului, naturii Se îndepărtând de soarele în cuptoare, C-o lume, de fochiști, ce-a întreținut ardoare Pe câmpuri, prin livezi, prin vii... de de-ale gurii. În pomi, pe ramuri, verdele se scurge, Albind întâi spre tonul sidefat Și câmp din verde, în auriu e, gold lăsat, Iar nopțile sunt iar fior spre îngheț... în ce se curge. Păsări sătule sunt de noi, au gând să plece, Mai multe acum, că puf e pană, pui Și câinele păros, ce doar și-a lăsat păr, e șui... Se îmbracă iar... Cum știe de-o fi rece? Nu știu de-s trist, de ce, cu fiecare toamnă, Că și ea ar plânge des, în picuri, în șuvoi, Cum eu mă plâng că n-ar mai fi apoi... Sau, că mai pierd odată, doamnă, o toamnă!?! 31.08.2012
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate