agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 656 .



De ce ați ucis pădurea mea? - Povestea unei păduri - autor Aurora Luchian
poezie [ ]
Poveste în rime

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Aurora.Luchian ]

2014-07-27  |     | 




În pădurea îmbietoare,
Cu tufe, fructe și răcoare,
Domneau în plină armonie,
Mulți urși cu blana maronie,
Mistreți, vulpițe impozante,
Bursuci cu dungulițe late,
Familii de arici și șerpi,
Iepuri grăsuni, ciute și cerbi,
Pârși mititei cât o ulcică,
Și haite de lupi, fără frică.
.
Din arbori lungi, înflăcărate,
Ecouri dulci de-naripate,
Se auzeau din depărtare,
Þinând pădurea-n sărbătoare.
Noian de mierle, turturele,
Și sturzi, și cuci, și rândunele,
Privighetori și prepelițe,
Și pitulice, păunițe,
Fazani și alte păsărele,
Care cântau pădurii mele!
.
Dar într-o zi, ce întristare!
Au năvălit crunte topoare,
Și camioane zgomotoase,
Drujbe brutale și tăioase,
Și-au doborât fără-ndurare,
Toți arborii semeți din cale,
Rărind pădurea strămoșească…
Hapsâni și fără să gândească,
Au semănat temeri și plânset,
Goană prin păsări și mult scâncet
De pui micuți și dezgoliți,
Fără de cuib, neocrotiți…
.
Fug păsările-n zbor haotic,
Căci dintr-un loc părând exotic,
Stau cioturi ca drept mărturie
C-a fost pădure… Azi, urgie!
Unde să-și crească puișorii?
Unde să stea când aprigi, norii,
Vor deșerta ploi nemiloase,
În toamne reci și cu vântoase?
Dar animalele, sărace?
Vor imigra toate, încoace,
Spre orășele și cătune,
Când foamea grea îi va răpune.
Fără pădure, viața-ntreagă,
Va fi și dură și pribeagă…
.
-E crimă! Genocid! strigase
O turturică ce-și lăsase
Puiul în cuib, în așteptare,
Să îi aducă de mâncare.
Cu patru gâze-n gușa mică,
Își frânse zborul pe-o surcică.
-Unde-i stejarul, cuibușorul?
Pe unde-mi zace puișorul?
Unde-i perechea? Cât ne-am iubit!...
Și-a plâns, și-a plâns, pân-a murit.
-----------------------------------------------
Pe asasini îi întreb așa:
De ce ați ucis pădurea mea?

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!