agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2014-09-10 | |
Furnicel și cu Artur,
Puiul unui trubadur; Și cu Mustăcel, în frac, Mezinul lui don' Gândac; Se jucau, ridicând tonul, Ca orice copii, șotronul! Furnicel, țup, țup, ușor, Alergând într-un picior, Nu ieși din cadrul mic. Mustăcel, doar cât un plic, Bombănea că straiul este Incomod și tot greșește. Artur, murmurând un cânt, De-l aplaudă și-un vânt; Sare cu chitara, hop! Aoleu, parcă-i miop! Calcă linii, ba și cade, La șotron chiar nu se cade! A scâncit și-i bărbățel. Nalba-i strigă: -Arturel, Fii tare ca un voinic, Nu boci pentru nimic! S-a săltat ca fulgul, uauuu! -Na, că bătut nu mă dau! Și în jocul lor zglobiu, Dintr-un copac pirpiriu, Vântul a desprins ușor, Frunze și le-a pus covor, Peste șotronul trasat, Și jocul a încetat. Cu ochi umezi, Furnicel, Iscodi un șoricel, Care-și scoase capul fin, Dintre frunze de arin: -De ce frunza-i irosită Și joaca ne-a fost oprită? De ce-i veștedă, mai moale, Iar culoarea-i ca de soare? De ce vântul mă-nfioară? De ce-mi pierd o lăcrămioară? Șoricelul s-a-ncruntat, La ceafă s-a scărpinat, Se foi, se răsuci, Strănută, apoi tuși, Privi cerul, când pământul, Simți respirând și vântul, Și rosti c-o mină gravă, Delicat, fără zăbavă: -Veni toamna cu ghetuțe, Hai, fuguța în căsuțe!
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate