agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2014-10-14 | |
Nu e târziu, iubito, e luna sus pe cer
Până la miezul nopții mai e un sfert de ceas Privesc pe geam în noapte la străzi pustii și sper Speranța-n clipa asta, e tot ce mi-a rămas. Ți-am scris mesaj pe Facebook. Apare necitit. Probabil dormi, căci mâine te-așteaptă-o noua zi. Mă-ntind pe pat, chem somnul, dar zac neliniștit Căci tu vei fi departe când eu mă voi trezi. Printr-o perdea de vise păstrate încă vii, Cu ochii-nchiși, te caut și-aștept acel răspuns, Nu e târziu, iubito, nici mâine dacă-mi scrii O vorbă de la tine, m-ar alina de-ajuns. Nu sunt bolnav... și totuși, mă doare tot ce simt, Speranța-i o ruletă rusească-n tâmpla mea Și-n mascarada asta, mă mint ca nu mă mint... Când orice drum se-nfundă, ce șansă pot avea? Pot să aștept, nu-mi pasă, oricum nu mă grăbesc Am așteptat o viață și voi mai aștepta. Când zalele inimii la tine mă gonesc, Cum pot să-mi aflu locul lângă altcineva? Dacă mi-ai pune aripi, aș lua și munții-n piept Și-aș face-ntr-o secundă aproape din departe! Nu e târziu, iubito, sute de ani s-aștept Și-apoi să fiu cu tine, pentru eternitate!
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate