… dar cuvintele mele plecaseră departe de mine
iar sentimentele nu aveau destulă forță să se exprime singure
atunci am decis să-ți depăn o poveste despre o frunză care
în fiecare dimineață exersa desprinderea din coroana ce o găzduia
cum pariul ei cu celelalte fusese că în cele din urmă se va putea arunca dincolo
înainte de venirea toamnei. fără să moară. și a făcut-o.
… sau o poveste-fereastră despre cum o fetiță cu diademe în năsturei
mânca în tramvaiul 16 mărar crud luat de la piață
atunci ochii-inimă ai tuturor s-au întors către ea
am mers acasă cu toții și în loc de friptură și vin am ales
fără să stăm prea mult pe gândurile noastre învechite tocite
și salata și friptura și supa și desertul și băutura răcoritoare
toate din mărar… crud… de la piață
…. cum lebăda aceea cu gâtul întors nu a mai știut drumul și a rămas la noi pe lac
spre minunarea pescărușilor ce și-au găsit în sfârșit un lider
… cum n-am mai intrat în librăria nou deschisă să cumpăr cartea lui Pleșu
m-am oprit în fața vitrinelor și am meditat prin coperțile lor
… cum în curând va veni Crăciunul și fețele noastre se vor aprinde
în brazii aromați în loc de beculețe iar amintirile ne vor fredona
cele mai frumoase colinde…