agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 725 .



un fel de a iubi...
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Danaia ]

2014-12-09  |     | 



... fără să ne întâlnim,
Fără să ne vorbim,
Fără nici măcar să ne scriem.
De-o parte și de alta tăcerile
Cuiburi de prigorii în așteptare.
Roiuri sălășluiesc amintirile.
Din distanțe se ridică poduri.
Rebegite chipuri poposesc,
Își dau mâinile, se re-cunosc și tresaltă:
„Călătorule, zăbovește pe frunza asta galbenă
În curând anotimpurile se vor roti, vor face schimb
Și fruntea ta se va oglindi proaspăt în verdele ei!
Lasă-ți mâna să se așeze în acel loc
Unde depărtările se apropie din ce în ce mai mult
Până devin puncte minuscule pe care le poți lua, mirosi, denumi,
Stăpâni. Le poți pune în buzunare ovale la loc sigur sau la umbra
Unui stejar ca să crească altfel în buchete de nu-mă-uita.
Þi-am păstrat aici, lângă gleznele mele și fășia aceea
În care odată înotam amândoi goi, fără pudoare, ai noștri pe deplin,
Cu ochii stropiți în raze rebele. Și nu voiam să ne întoarcem la maluri.
Și ne strigam și ne pierdeam, și iar ne strigam, și iar ne pierdeam
Pentru ca mereu să ne regăsim umbrele făcute fluturi-îngeri.
Umple golul acela cu polenul din luna vecină ce priveghează
Și nu uita niciodată că i-am fost cei mai buni amici, cei mai buni confesori,
Poate cei mai intimi sfetnici sau copii cu suflete de cocori.
Când mareele ne spală tina picioarelor și ne primenește,
Compunem cercul și ne vedem fiecare în zborul celuilalt
Aici o depărtare se suspendă. Îți simt respirația. Umerii tăi ating zâmbetul meu.
Prindem timpul din urmă. Îl acostăm și-l punem în gardă:
‛Nu putem fi decât aliați!’"

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!