agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ Când viaţa nu se-ncheagă în montură
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2015-02-02 | |
Îngrămădeală multă, ploaie, din gurile pasagerilor
ieșea un abur dens înainte de îmbarcare, prin vacarm dom Miguel Santiago de Amaradia iși auzea chitara de pe șifonier. Donzela Ana Maria Munez pândea primii pași ai Gabrielei, ploaia în port înțepa măruntă, stăpânii de urangutani în cușcă țipau, animale despre care dom Miguel auzise doar din istorii, tigrii în cușcă de bambus, plouați și fermecători, creaturi mitice, oameni de bâlci îmbrăcați colorat, pociți și mașinării stranii. Donzela Ana Maria spăla borcanele pentru dulcețuri boabele de cacao se tolăneau la soare la uscat și Gabriela Maria de Amaradia se iubea cu Herodot, viața era întreagă cum iubirea de-o parte și de alta a bălții celei mari, ele două purtau o grijă, el purta două acolo în port înainte de îmbarcare pipăia cartonul biletului la piept cămașa lui, odată albă se îngălbenise și se lipise de spinare. Aștepta, donzela Ana Maria aștepta, Herodot la fel, Gabriela Maria simțea așteptarea. Vaporul era atât de mare încât singur părea un continent.FIM
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate