agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1372 .



strada 1
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [grupex_2007srl ]

2015-02-08  |     | 



invoci liniștea,
vine numai daca te uiți înapoi spre femeia iubită,
te urmează sfioasă sau nu,
a înfrunzit sau nu,
te-a prins între ramuri sau nu,
poți cuibări acolo, în inima ei,
ai culcușul tău, animalule,
pentru următoarea moarte să te simți pregătit,
mârâi și năpârlești,
te simți în siguranță în spațiul tău vital,
în aria ta perfect protejată,
îți dă echilibru și logică,
e un interior care miroase atât de bine a tine,
a moods, aramis devin și insomnie luată pe nemestecate,
a carlsberg, apă, malț din orz și hamei,
a scrâșnet,
a frâne,
a bandă de scris, din 32755,
a o mie de draci bătuți și ei în cuie
cum ieși pe poartă, spre locul căpățânii,
să fie părtași la dragostea care învie în ultimul ceas,
a pereți pe care, cu unghiile, îți însemni zilele care ți-au mai rămas de trăit,
544, 543, 542,
a vene întinse la maxim,
te gândești că te-ai putea strangula de ele
și clipa asta s-ar opri,
ar deveni o fotografie alb-negru
în care ești tot copil,
îți spui că pegasul tău single speed, strada 1, e un bolid formidabil,
poți ajunge cu el până la capătul lumii,
unde totul se prăvălește,
ca norii care se scurg direct sub pământ
și se transformă în apă vie, în apă moartă,
în liniștea care se aseamănă cu ceea ce a simțit dumnezeu
după ce a despărțit lumina de întuneric,
eloi, eloi,
să nu pleci dintre noi,
tot invoci femeia iubită,
e o statuie de sare,
a privit în urmă ca să poată da gust
tuturor zilelor care ți-au mai rămas

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!