am ieșit din tunel orbecăind
la fel ca prin viață cu viteza luminii
și acum mă aflu în fața unor scaune
puse în semicerc exact la răspântie
în fiecare tronează o culoare
încerc să mă-agăț cu privirea de roșul iubirii
dar foarte ciudat lipsește dintre ele
nu știu de câtă vreme mă aflu aici
nici măcar Judecata nu are habar
pentru că timpul nu mai există
toți se orientează după înclinarea balanței
pe care la fel ca pe peretele bisericii
încruntat o ține-n mână un drac bătrân
când păcatele atârnă mai greu
e semn al întoarcerii pe pământ
eventual după o baie-n cazanul cu smoală
iar dacă primează faptele bune
probabil voi merge mai departe
spre nesperata sfințire ori poate îngerire
mișc din umeri dar nu simt muguri de aripi
acum talerele se află în echilibru perfect
judecătorii se privesc între ei contrariați

neantul chemat urgent să superarbitreze
îmi adresează o ultimă întrebare
speră el de data asta încuietoare
ca ivărele de la poarta iadului
dacă mi-am înșelat vreodată nevasta
prin nu știu ce mister de-odată
în privire îmi răsare paradisul
și sigur pe mine aproape instantaneu
cu gândul le răspund din toată inima că da
aici vorbele nu au nicio valoare
sunt luate drept colportoare de minciuni
om însurat și așezat la casa lui
cu îndatorire îmi satisfăceam consoarta
o sorbeam din ochi în fiecare seară
și toată noaptea o petreceam îmbrățișați
prins însă în patima nebună mi-o imaginam alta
și inimă în inimă contopiți de dragoste
nu observam când vine dimineața
ca pe-o ulcică de vin mânăstiresc
savurându-mi extazul postludiu o pipăiam
și de fiecare dată se adeverea
lângă mine respira obosită întotdeauna altacineva
exact femeia la care mă gândeam
prin rotocoalele de fum lângă cafeaua amăruie
ne salutam politicos ca doi abia cunoscuți
și toată ziulica păcătuiam cu gândul la ea
doamne câte nu făceam să o seduc
până seara când totul se petrecea aidoma
dimineața ne salutam zâmbitor
și o luam de la capăt ca acele unui ceasornic
care harnic bat altă oră mereu aceeași

în sfârșit am mărturisit mă simt ușurat
judecătorii însă sunt cu toții consternați
talerele balanței parcă au înghețat
dintre hohotele de râs isteric
mâna care o ține tremură de furie