agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 2022 .



mai mult decat un scenariu de film
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [denilucaci ]

2015-03-07  |     | 



seara îmi spun “Dumnezeu a fost un regizor desăvârșit”
a făcut omul și lumea după chipul
și asemănarea sa
și a făcut-o bine
deși pe lumea asta e întotdeauna loc de mai bine
a trasat linii elicoidale a definit corpurile din spațiu
apoi sătul de atâta geometrie descriptivă
a inventat cea mai frumoasă formă din univers
femeia
dar a lăsat și suferința
ai zice ca le-a lăsat la pachet
a venit rândul altor două fenomene tot pe atât de frumoase
ploaia și ninsoarea
pe care Dumnezeu le-a creat în pauza dintre două acte
după care a râs
a râs cu atâta poftă de s-a zguduit cerul
și mai ales a plâns
a plâns atât de mult până s-au umezit pereții cortinei
ar fi vrut poate o vorbă bună sau o mângâiere
ar fi vrut să înțeleagă logica sentimentelor sau logica ratiunii
ar fi vrut să aibă parte de mai puțină singurătate
acolo pe scena goală după fiecare monolog
dar el a făcut omul și lumea după chipul și asemănarea sa
iar după prima ninsoare galactică s-a oprit

seara îmi spun că ceea ce ne ispitește nu ne alungă fricile
că adevăratul nostru chip e teama care ne coboară în oase
și dă naștere unor maladii incurabile
se cuibărește ca o dimineață leneșă în simțurile noastre tocite
știai că frumusețea este la fel ca senzația de foame?
se voalează cu trecerea timpului
seara îmi spun că trecutul meu glorios încape într-o borsetă de vinil
că ne e teamă să trăim mai mult decât ne e teamă de moarte
că țin cu dinții de dragostea noastră cum ține un maidanez
între fălcile-i încleștate o bucată de carne
că femeia din fața mea nu ești tu
ci chiar realitatea pe care o momesc cu fărădelegile mele
pe care o smucesc de păr
și dau cu ea de toți pereții



.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!