Tema: "Jos masca!"

Sonetul gongului final

Se spune că politica-i o scenă,
Iar politicienii sunt actorii
Ce joacă vechi scenarii iluzorii
Cu detașare rece și perenă.

Eu, dimpotrivă, văd ca pe-o arenă
Politica și-ai ei circari notorii,
Fardați sub grime false-ale valorii
În scene regizate fără jenă!

Și dacă, poate, dintr-un spirit pudic,
Se-ascund sub măști pe tot parcursul ludic,
E timpul, cred, să dezvelim misterul;

Deci, gong final! Rămâne doar fireasca
Mișcare-n care toți să-și dea jos masca,
Precum și-au dezbrăcat și caracterul!

Sonet la drumul mare

Cu măști aveau acoperită fața
Și-n mâini țineau hangere ascuțite,
Tesace, baionete și cuțite
Și toți răcneau: Paralele sau viața!...

De groază-atunci ți se zburlea mustața
Și punga o scoteai pe negândite;
Că nu te joci cu lotrii, și, vădit e,
Că firul vieții e la om ca ața...

Și-acum făcând o recapitulare,
În rezumat vom zice ca atare:

Tâlhari mascați, ca-n vremuri de urgie,
Ce-ți bagă șișul ascuțit în foale
Să-ți salte-ndată teancul de parale,
Se întâlnesc și azi. La..."Chirurgie"!

Sonetul măgăriilor mascate

Măgarul, pus pe-o nouă măgărie,
Că de-astea a comis întreaga viață,
Ca infractor prudent, și-a tras pe față
O mască, fără multă vorbărie,

Iar sub acoperirea lui isteață
A dat la "tunuri", depășind o mie;
Gândind, cu teșchereaua durdulie
C-o să dispară ca...măgaru-n ceață!

Dar, într-o zi, pe când ieșea din staul,
L-a dibuit îndată D.N.A.-ul
Și lumea fu cuprinsă de mirare,

Fiindcă au putut să-l recunoască
Nu după fața-i ce era sub mască,
Ci, doar,zărind faimoasa lui "dotare"!!