Prietenii pisicii

Locul pisicii, pentru mâncare,
este vizitat de multe animale,
împreună,... sau fiecare!...
Vrăbiile, zglobii și multe,
tot timpul vor să se înfrupte,
pe gard, pe tava cu merinde,
ele se găsesc oriunde,
sar în castronul plin cu apă,
se stropesc sau se adapă,
parcă formează o sfârlează,
dar,... una din ele stă de pază!
Deodată,... liniște se face,
cineva vrea să le-atace?...
Nu e decât... un guguștiuc,
care mai este și uituc,
a uitat că nu este o glumă
să mânânci cu ele împreună,
care defilează-ntr-una,
între el și boabe, una câte una!...
Și-a încearcat și el norocul, iar,
dar și de data asta, în zadar!...
Ele tare s-au mai bucurat,
că pe intrus l-au alungat!...
Dacă ziua este așa,
noaptea, la liniște te-ai aștepta,
că n-ar mai fi alte viețuitoare
să atenteze la a lor mâncare!...
Doar că melcii, liniștiți și lenți,
nu sunt niște nătăfleți,
își iau casa la spinare
și pornesc după mâncare,
dovada, pe a lor cărare
le rămân urmele sclipitoare,
care vin, din curte, de oriunde,
și ajung la tava cu merinde!...
Nu te poți păzi de ei,
deși nu sunt chiar niște zmei!
Dacă sunt așa înceți,
sunt, în schimb, inteligenți,
merg doar pe lângă pereți,
ca nu cumva, din întâmplare,
să-i calci noaptea în picioare!...
Urcă garduri, urcă ziduri,
chiar că ei te pun pe gânduri,
că nu te poți apăra
de cineva așa legat de casa sa!
Am și eu o casă a mea,
și acolo am multă treabă,
dar o să o fac în grabă,
mai am și-un calculator,
de el nu-mi mai este dor,
că animalele de-afară
așteaptă apă și hrană!...