agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2015-08-22 | |
Îmi flutură petalele, ce-am rupt să fac parfumuri,
Pe lângă simț, tuleie, ce-mi freamătă emoții Când pașii nu-i aud, pășind uitate drumuri Ce tot parcurg, copil, să duc sfârșitu-mi sorții. Îmi prind pupila-n larg s-adun imens lumină, S-o sparg, când n-o mai fi, în cremene, scântei, Ce până atunci le arunc din piatra-mi bizantină, Rostogolind din ea nisipurile-mi ”on my way”. Mă strâng, tot arcuit, din multele parcursuri Ce-mi ard corpul de atins, de-nflăcărări-femei, Jertfite pe-un altar de-amor, zorind apusuri Ce încă-mi plutesc lacrimi, spălându-mă-n my way. Privesc la mâini, ce întind spre chipu-mi din oglindă Să-l reîntorc ca poza cu dată din album, Din lumea de atunci zâmbind, azi suferindă, Pe care-o port doar eu, de atunci într-un acum. Sunt o scrisoare pusă, ce tot eu o citesc, Căci a ajuns tardiv, cum timpul nu-i temei Să-l am un alibiu, că sunt cel ce pășesc Pe aleea în rătăciri, ce-o tot parcurg, my way... ... Ca întindere de bun, ce-o vreau s-am biografie, Scrisă model de suflet la zmei, holteii-mi zei Ce-mi populează mintea, o scorbură în hârtie Ce-o umplu, un zețar, c-un cenușiu my way. N-am nicio clipă gândul că nu voi fi o zi, Pentru că nu am vină să ceară condamnare La tot ce am fost, o parte, fără a se ști c-aș fi... Că-s din cei cu pedeapsa ce nu mor fruct... cad floare. 12.01.2014
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate