agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | ÃŽnscrie-te | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ Auto-denunÈ› ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2015-09-15 | | după ce mireasa furată a fost adusă înapoi sub rochia albă carnea încă ardea mâini domestice frământau în sângele fierbinte pâinea cea de toate zilele a bărbatului adunat de pe drumuri flămând și au fost împreună un trup și au fost împreună un foc dar pe tăvi de-ntuneric femeia a strâns jăraticul hrănind mânjii sălbatici din grădinile cu aloe și cactuși spunea că cine crește pe lângă casa omului n-o să-i mănânce zilele mânjii s-au scuturat de trei ori lăsând în urmă praful vorbelor i-au învelit sânii în coama bogată i-au supt laptele gloriei până la ultimul strop nu a mai visat femeia niciodată prunci se gândea la iernile grele punea conserve și-n ele câte-o lacrimă să fie când o-ntrebau vecinele ce mai faci ce mai spui le răspundea invariabil că de la o vreme întâlnește prin grădinile cu aloe și cactuși pe unul ernest care se tot laudă cum a știut el să pună capăt întunericului
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate