agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ LaraicaElbaSavașiDrina
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2015-11-06 | |
Pe-un salcâm, în fapt de seară,
Văzând frunza cum îi zboară, Veștedă, prin vânt smintit; Lacrimi reci l-au podidit. Pe obraji aspri din scoarță, S-a pomenit dimineață, Cu un strat alb ca de nea, Și prin tânguiri zicea: -Cine Doamne, frunza-mi fură? Cine mi-a pus ca o zgură, Peste scoarță, strai lucios, Iar ramu-i golaș, scorțos? Prins cu ghearele de-o creacă, Tacticos, aripa-și freacă Cu un plisc ca de oțel; Un corb ager, mărunțel. Auzindu-i tânguirea, Temerea și uluirea, Ca un mentor instruit, Se opri din ciugulit. Se-ntinse a relaxare, Cu mină-mpăciuitoare, Consolă bietul martir: -Frunza stă ca musafir! Primăvara înverzește, Toamna-n cânt te părăsește, În sonate foșnitoare, Ruginii și plutitoare... Cine-ți fură frunza, ție? Toamna hoață arămie!
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate