agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2016-01-10 | | tipul acela cu palton retro și cârlionți albi s-a dus într-o zi după pâine și a venit a doua zi beat mort cu două pâini în plasă râde de vremea aceea când procuratul pâinii era atât de facil tipul mărunt care locuiește ca extratereștrii în Craiovița se caută de mărunțiș în fața chioșcului de ziare numele lui semnează vreo zece poeme din România literară dar nu-l recunosc decât ăia mari de la liceu: Uite, e dom' profesor...hă hă cam mic, zice unul taci, bă, că din doi nu ne scoate cică războaiele sunt cele care contează cel mai mult cine cu cine s-a bătut anii mai puțin doar știi și tu sunt repetabile copiii se hlizesc vin ca la gara de nord a intrat în școală un p-o-e-t!!! țțț! ce specie rară numai domnul de geografie îl mai poate concura ăla tânăr lucrat la sală după care mor toate profesoarele când parchează decapotabila în fața cancelariei dar poetul acesta are un costum uzat nici nu se mai poartă costum prin școli acum orice profesoraș vine cum dictează moda cu părul geluit pantofi roșii blue-jeans foarfecați tâmpita de poezie se mai dă la bacalaureat altfel cine ar căsca ochii la un extraterestru grizonat venit cu autobuzul tocmai din Craiovița elevii de azi s-au învățat cu frumusețile școlii nici nu-ți mai arde sa navighezi pe nett sau să te dai mare cu Iphone-ul când la tablă profesoara ta preferată zice atât de duios:vezi că îți pun nota doi! cu o fustă scurtă-scurtă!!! este așa de frumoasă doamna cum se îmbracă ea luxos în medie peste două salarii cu părul bine întins încât nu-i auzi decât pantofii sau râsul în cascade ai tot vrea să îți recite din tipul acela cu mâinile înfundate în buzunar pentru care fiecare poezie miroase a pâine și a câteva grame de alcool nici nu-ți pasă că îți va spune să memorezi zece versuri atât de mult te-ai obișnuit ca viața să umble fardată la ochi mirosind a Chanel
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate