Pe țărmul vieții mele,
Innobilându-mi chipul,
Aprind pe cer candele,
Să ardă-n ele timpul.

Și pe nisip scriu "dragă"
Iar marea mi-l culege,
Și în abis aleargă,
Misterul să-i dezlege.

Din valuri închinate,
Cu sare și argilă,
Pe spume nebronzate.
Se naște-a mea copilă.

Din floare de coral,
De mare tăinuită,
O sfântă-n St. Graal,
Dar încă neiubită.

Zâmbește Dumnezeu,
De-atâta frumusețe,
Aici pe țărmul meu,
Cu soare-i dă binețe.

O prind în vorba mea,
Cu șoapte legănate,
Lăsând pe gura sa,
Mici versuri sărutate.

Și pe la noi, iubire,
Trecură multe-vieți,
Dar toate-n nemurire,
S-au stins fără tristeți.

De atuncea inainte,
Ti-am recitat robit,
Cu vocea de părinte,
Pe gura de iubit.