agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 2076 .



Surprinzător
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Nicu al Popii ]

2016-02-23  |     | 





14. Surprinzător - Nicolae Diaconescu - 106, 1 puncte

Azi m-a sunat Marcela
Servus dragule, sunt fosta ta colegă de bancă
Reprezentai speranța mea că am să înțeleg teorema bisectoarelor, ți-amintești?
În serterașul cu amintiri mi-aminteam doar de Marcela de la etajul trei
Era cea mai frumoasă fetiță din lume
N-avea cum să fie ea, doamna de la telefon îmi cerea să ne vedem pentru a sărbători ...
Și unde va avea loc sindrofia?
Cum unde, la școală și apoi la cel mai faimos restaurant!
N-am să te recunosc!
Te cred, am îmbătrânit, m-am îngrășat, spune, ai să vii?
Neapărat! Nu-i așa că ești fetița căreia îi apăreau pistruii când începea primăvara?
Râde! Chiar așa, până la urmă ți-ai amintit
Daa! Cetatea dacică din vârful dealului,
colinele cu liliacul înflorit și bilețelele de dragoste ascunse în cartea de algebră. Spune-mi, ce mai face Domnica, bruneta svăpăiată din banca întâi?
A murit acum 15 ani!
Of Doamne! Dar Stan, sportivul clasei?
A ajuns colonel de poliție, a murit acum trei ani! Carmen, Rodica, Dorin s-au prăpădit și ei.
Nu-mi mai vorbi despre moarte că mă apucă depresia, la revedere, ne auzim, sper să ne și vedem!
Nu mi-am închipuit că telefonul Marcelei mă poate bucura atât de mult! Despre dragoste, speranță și reîncarnare discutam atunci, în clasa a opta ne întâlnisem prima oară cu moartea, ne părăsise o bună colegă după ce se întorsese din vacanța la mare...
Tot azi, adevărata lecție de viață mi-a dat-o Mihaela! E doar un cap viu, e ca în povestea lui Beleaev, Capul profesorului Dowell! De la gât în jos e inertă, nu-și poate folosi mâinile, picioarele și tastează literele cu limba! Zâmbește, plânge, are speranțe!
Poate că ea, dar în mod sigur eu, n-am învățat încă să mor!

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!