|
agonia
texte
comentarii
membri
Colecţii
atelier
Librărie virtuală
Biblioteca virtuală
Chat literar
Galerie fotografie
Top siteuri literare
Linkuri culturale
Linkuri culturale
Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
■ LaraicaElbaSavașiDrina
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
■ Dina vorbește cu Dina
■ când vine aia să ne schimbe hainele
■ stejarul
■ poți să-mi intri în inimă, nu vei citi aceeași carte
■ Drum
■ Adrian A. Agheorghesei, debut
■ Concursul ”Romeo și Julieta la Mizil”, Ediția a XVIII-a, 2024-2025, Mizil
■ noroiul care mi-a pictat obrajii și retina
■ nu-i așa departe, o jumătate de oră de la gară
■ scrisoare către cel ce nu-mi mai sunt
■ Când viaţa nu se-ncheagă în montură
■ înțelegerea nu crește după numărul cuielor bătute în limbă
■ Luna se ascunde și se face frig
Romanian Spell-Checker
Poezie - Poezii
Dictionar de rime
proza, eseuri, literatura
Top siteuri literare
noutati IT, jocuri
Romanian Trends
Laptop
Contact
Contact Email
Trimite o scrisoare catre editor
|
|
|
Janus - Canens poezie [ ]
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - de Alex Birsan [AlexanderXavier ]
2016-02-24
| |
Ruginite, au încetat să macine iluzii-
piesele au încremenit în spațiul
dintre dorință și disperare
dintre voință și nepăsare
au încetat să ofere răgaz veșniciei
născute din fumul tufișului verde
ce arde-n deșertul adulat de profeți
visat de robii ce-nalță morminte.
Captivă în poza ștearsă de fum
ce doarme în mâna ridată acum
secunda planează spre lemnul
murdar de ani răspândiți împrejur.
Privesc cum suflete mituri devin
în luntrea purtată pe brațe de-aramă-
din cupa crăpată și plină de apă
vinul se varsă pe sori ce apun.
|
|
|
|