Bat gândurile-n jurul frunții ,
Ochi-mi închiși se tem să vadă,
Ascuns în Marea mea zăpadă,
Număr-argintu-n poala minții.

Sunt răbdător și-l scot din fire,
Mă simt o groapă de pământ,
Ce-așteaptă numai un cuvânt,
Să scape-n grabă de-amintire.

Cere-mi iubita mea să-ți cer
O altă clipă să-mi deschizi,
Să-ți fac coperți din cărămizi
Unde va cade-o stea din cer.

Să-ți pun în loc de o prefață,
O hartă-a nopților pierdute,
Mări de greșeli și de regrete,
Lungi căutări din altă viață.

Vor crește pagini ne-ncepute
Cu multe semne de-ntrebare,
Pe pieptul meu iubită Mare,
Răspunsurile-s nou născute.

Când frica mea de-a ta durere
Mă va cuprinde-n recea haină
Ia vocea ta și aprinde-o-n taină,
Și mă-nvelește c-o tăcere.