Mă ascund undeva printre basme trecute
Și mă-mbrac, nou nouț, peticit, dar faimos,
Într-un zmeu elegant pus pe vine, ce-ascute
Buzduganul de fier, să devin Făt Frumos.

Iar mă las să fiu prins de-o teribilă noapte,
Nu știam că-s fricos, nu știam s-o seduc
Și așa m-am trezit într-un codru de șoapte,
Jefuindu-mi iubirea, dezbrăcat în haiduc.

O s-ajung să culeg ghiocei de pe zgură,
Un buchet de corali dintr-un lac de petrol,
Să văd Biblia ,,Lui" cum se stoarce de ură,
Poate Iuda s-o ierte și-o să joace-n alt rol.

Sunt aproape o mare-ntr-o mână de cuie,
Orice stâncă îmi pare că-i veșnica oază,
Sub un soare cu dinți, strepeziți de-o gutuie
M-aș întinde și eu unde țărmul visează.