agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1485 .



Singurătatea unui sunet
poezie [ ]
(o altă perspectivă)

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Pasa ]

2017-07-26  |     | 



-1-

Sunt zile în care pleci greu din tine, de parcă
iureșul vieții nu te-ar mai atinge cu
nici o speranță. Pui ordine
gândurilor, le dai o pauză de câteva sunete albe, le
urci acolo unde
rezistă mai mult: între pagini.
Ãla-i cerul în care ne
temeam să nu rătăcim sunetul inconfundabil și
așteptările, cerul în care ne confundam până la
trezirea de sine.
Eram tineri și fără
astâmpăr. Ne cuprindea emoția în care pluteau toate visele.

Undeva trebuie să se fi schimbat perspectiva.
Nu-i ușor să ieși din tine, de parcă ai pleca în vacanță
undeva, de unde să te întorci semănând
izbitor cu rebelul de ieri.

Simt că aici suntem pe aceeași lungime de
undă, simt că toată
neliniștea de ieri
era doar presimțirea că altfel nu putea fi, când
timpul ne strânge, absent, în aceeași înserare.


-2-

Traducerea visului într-o
emoție nu pare a fi idealul nostru.
Naivi, lăsăm speranțele să zboare
unde vor, indicii pentru
stelele ce ne vor lumina prea târziu.

Izbește în țărm
un val. Se oprește, înăbușit, la picioarele
noastre. Știm că
urmele ni se vor șterge la următorul și următorul val.

Astfel, învățăm că nu
există vreo
traducere fidelă
a sufletelor noastre.
Trecem, neștiuți, prin real, dar știm că realul
ăla nu e șters nici măcar de moarte, nici de
regretele târzii că ne-am irosit așa
ușor, de parcă toată
greutatea vieții ar atârna de punțile
nestatornice ale
inimii, iar portativul pe care ne urcăm
sunetele singurătății ar fi de negăsit.

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!