Când se plimbă prin pădure
Are omul ce să-ndure,
Deși priveliștea-i frumoasă...
Coasta-i mare și e deasă.

Dar să faceți gălăgie
Ca ursul de voi să știe!
Mai strigați din când în când
Pentru a-l informa mergând.

Cu o bâtă la-ndemână
Loviți arborii c-o mână,
Cu cealată v-ajutați
Spre culme să vă urcați.

Dacă ursu-i la distanță
Nu urlați din aroganță!
Lăsați-l în treaba lui...
Să se ducă dracului!

De este la hrănitoare
Preocupat de mâncare,
Clipele să v-aranjați,
Nu cumva să-l deranjați!

Dacă are pui cu el,
Nu-l provocați la duel!
Mama-și apără copilul,
Mai iute scapă umilul!

Dacă-n viață ți-a fost dat
Și frumos te-a “așezat”
Între ursoaică și un pui...
Vai de viața omului!

De spontan v-ați întâlnit,
Uitați din ce parte ați venit.
De vă-ntoarceți cu spatele,
Veți plăti cu viața gafele!

Pe tine va fi călare,
Și nu-l poți purta-n spinare,
Că ursul este ca romul,
De ți-e frică, el dă tonul!

Cu ursul să nu glumiți,
De-i aproape nu fugiți!
Iute din urmă v-ajunge
Și cu gheara vă străpunge!

Dacă ursul e rănit
Și cu voi s-a întâlnit,
Sigur o să vă atace,
Fiți atent la ce va face!

De-i împușcat și n-a murit,
E vai de cine l-a-ntâlnit întâlnit!
Nu-s de așteaptat clipe frumoase...
Îi plac mult a voastre oase!

Dacă e pe la vreo stână
Unde oaia e stăpână,
Doar cu câinii o veți scoate,
De nu, vă rupe cum socoate!

Nu vă luați la trântă cu el,
Că nu s-a mai ivit duel
În care omul să câștige,
Apoi fericit să strige!

“O sută unu” ai rostit...
Zece metri a și fugit!
De pe loc pornește iute
Și atacă, neștiind multe!

Să n-aveți cu el de furcă...
În arbori agil se urcă.
De o haină agățați,
Nu vor coborî puii urcați!

Pe om îl ocolește
Când departe-l-ntâlnește.
El nu vede prea bine,
Dar aude cum se cuvine.

Nu-i place fumul de țigară,
Dar dinspre voi vântul s-apară!
Unii se dau și cu parfum,
Pentru a-și vedea ursul de drum!

Dacă după un arbore vă dați...
Pericol să fiți scalpați!
Ascundeți-vă prin tufe,
Stând liniștiți, ca printre rufe.

Simte dacă vă e frică,
Astfel orice gând vi-l strică.
Poate-i cald sau răcoare,
O transpirație “rece” apare!

Are ochii blânzi, rotunzi,
De-i aproape... un-te-ascunzi?
Stai pe loc și nu te miști,
De ești OM o să reziști!

Nu îți forța norocul, fericirea,
Nu știi viitorul, ce-i amăgirea!
După cum ți-e scris destinul,
Mai trăiești, de vrea Divinul!

Că ursul nu prea alege,
De ești sărac sau de ești rege.
Nu-i pasă că tu-i vorbești...
Fii fericit dacă trăiești!

În fața lui nu poți fi zmeu,
Avem același Dumnezeu,
Care ne-a făcut egali pe toți,
Scapi cu viață doar dacă poți!

Sufletul în inimă sălășluind,
De mori iese mărșăluind,
Spre ceruri, înspre viața de apoi...
Îți schimbi doar corpul... apoi vii înapoi!
Artangel
Covasna, 01.01.2017