Rătăcind prin Univers,

Sedus de frumusețea unei stele și ea tot călătoare,
Ce- avea un fin parfum de floare,
Un călător , mai mult în gând decât în realitate
Ateriza forțat cu gândurile toate cenzurate.

Hoinar era de-atunci prin vise pământene
Ca locatar neînsemnat Calea Lactee, strada Terrei
Al cărui gând zbura cu o viteză amețitoare,
Mereu la steaua lui seducătoare, cu iz de floare.

Avea să fie perturbat pentru un timp determinat,
Doar de romantica prezență a unei ființe aproape pământene
Cu iz de floare și parfum fermecător,
Asemănare izbitoare cu steaua dintr-un vis seducător.




AZ