agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2018-01-16 | |
Mi-am clătit chipul c-o rază caldă și aproape arsă,
În apusul din fereastră să mă simt o clipă soare, Avea gustul greu de smoală și lumina-i era falsă Și-am ajuns un stol de umbre al iubirilor bizare. M-am suit până la Lună să îi povestesc de mine, Să îmi spună unde este gândul ce-a creat orgoliu, E în trupul meu și-n minte, scris cu ace de albine, Ce miros a flori de câmp, arse într-un crematoriu. Mi-a cotrobăit prin palmă, Ea lunatică și rece Și mi-a dat numai trei clipe, îmbrăcate ca icoana, Sunt semințele dorinței, să nu le mai lași să plece Din fereastra ce atuncea ți-a vărsat blestemul, Ana. Noaptea ce am străbătut-o pân la ziua renăscută, M-a-nsoțit tăcut păcatul ca un val din cărămizi, Eram ca un lup flămând de mâncarea ne-ncepută, Vino, Ana și mi-o poartă, dacă zidul ți-l deschizi. Să aduci crucea de-argint și două inele-n minte, Ne-mbrăcate de Isus și când mâna ți-o voi cere Și-ai să-mi fii dacă te-ntorci, uluită ca-nainte, Când ți-oi scrie-ntr-o poveste a mea dulce înviere. Și-am să uit c-am fost Manole.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate