am creat temeiul pe un poem superb
un codru de vise am lăsat în urmă
în aburii gândirii nerăbdătoare fierb
pe flacăra iubirii decepții se curmă.

prin fiecare stea zâmbește Dumnezeu
în fluxul credinței și eu sunt un astru
cuceresc aurore ca un străvechi tezeu
mereu îndrăgostită de cerul albastru.

nesfârșite libertăți clipe de mare bucurie
dreptul meu de a scrie ce simt ce trăiesc
am răscumpărat un spațiu din veșnicie
adăpostită de cuvintele pe care le iubesc.

cu elan de poet cu mare dărnicie
slove din lumină în lume răspândesc.