agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2018-07-19 | |
Ai creat mări și oceane cu țărmuri de lacrimi dulci,
Tot imensul însetat veșnic l-ascundeai în mine, Că-s a Ta mărturisire, pus la colț pe coji de nuci, Înrudindu-mă cu lupii blânzi ca miezul alb de pâine. Sunt un fiu din fii de Om, din eroarea Ta iviți, Sau dintr-un profund capriciu, teama de însingurare, Vina nu o poartă Newton! Soarele ieșit din minți A decis să-i lase mărul și păcatul la picioare. Când s-a-mbujorat trădarea îmbrăcată ca mireasa, I l-ai hărăzit pe Pușkin promițându-i nemurire, Iuda-i firul de mătase... căci n-a protejat cămașa Poeziei de iubire ,,Moartea ultimului Mire"! După ce M-a străbătut de la cap pân' la picioare S-a lăsat încet, ca seara, până-n sufletul din mine, Ne-am privit o viață-ntreagă, palizi la înfățișare, Cu aceiași ochi de lup, blânzi ca miezul alb de pâine. Și-a-nceput să îmi descrie țărmurile-nlăcrimate, Unde marea-i vârf de munte cu același dulce chip, Ce-i iubită-ntr-un poem de privirile-nstelate Scris de Dumnezeul Lup pe obrazul de nisip.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate