curg lacrimi reci din ochii toamnei
cuvinte ca frunze se-mbracă-n arămiu
crizanteme suspină la marginea tainei
se apropie frigul dar nu vreau să știu

îmi acopăr inima cu lumina solară
cu romantismul verde seduc universul
nostalgia descrie o emoție clară
nu știu de plictiseală mă delectez cu versul

mă încadrez în legea timpului divers
cu slove de iubire îmi prelungesc norocul
mi-am făcut prieteni din grupul advers
pe rețele sociale mă-nflăcărează jocul

în gașca mea nici un înger pervers
nu murdărește viața afectându-mi sorocul