Dragostea nu există...
E doar un fior de început,
O idee înțeleasă numai de o artistă
Doar pentru a ei pânză concepută.

El... apare ca un zmeu
Și te cucerește ca un zeu,
Iar atracția dispare
Pentru că târziu îi înțelegi adevărata valoare.

Plângi puțin și te oftici.
Parcă toți în jurul tău sunt critici
E mai bine acum decât la final
Înainte de prinderea gustului carnal.

Nu poți regreta ce nu s-a întamplat
Și nu poți schimba ce nu a fost să fie dat.