imensitate albastră învăluită în melancolie
este cerul toamnei eliberat de nori
raza mângâietoare vine ca o solie
să multiplice în inima mea vii fiori.

expresie cerească e fiecare clipă
viață trăită ca un dar divin
extazul mult dorit care se înfiripă
precum aroma dintr-un pahar cu vin.

progresez pe drumul către nemurire
primordială e iubirea pentru Dumnezeu
ninge cu înțelepciune în gândire
face în conștiința mea un expozeu.

cresc în credință ca-ntr-o sacră menire
să slăvesc viața în chip de tezeu.