agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | ÃŽnscrie-te | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ Auto-denunÈ› ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2019-01-19 | | Înscris în bibliotecă de Mihaela Tocuț-Addy
Singur cutreieram ca un nor
Ce plutește pribeag peste plai, Când numai ce zării un sobor – Al narciselor galben alai, Pe-al lacului mal, colo-n crâng, Fremătând și dănțuind în vânt. Precum ale Căii Lactee stele Ce-n noapte sclipesc necontenit, Golful întreg păreau că-l străbat ele, Întinzându-se la nesfârșit. Zece mii văzui dintr-o privire, Unduindu-se-n joc cu-nsuflețire. Lacul dănțuia înspumat, dar ele Îl întreceau prin a lor voioșie; Cum să nu uiți de gândurile rele Într-o asemenea tovărășie? Le-am privit îndelung fără a bănui Avuția pe care mi-o vor dărui. Și azi, de stau întins pe canapea, Copleșit de gânduri sau de plictis, Cea mai dulce-i solitudinea Când le văd scânteind iar în vis; Atunci inima mi se-nveselește Și cu narcisele dănțuiește.
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate