cărțile nu există cu adevărat,
există doar niște petale de gând
încrustate în lemnul copacilor,
care te răvășesc
pe drumul rece
dinspre miazăzi spre miazănoapte,

cărțile nu există.
există doar niște vise în flăcări,
niște ruguri de pagini și frunze
care se lasă scrise cu litere grele de bronz
cu o pană de vultur,

cărțile nu există,
sunt doar niște plăsmuiri care răscolesc
pânzele unor corăbii încărcate cu comori,
scufundate
în adâncurile ființei
pe o mare sfâșiată de
doruri,

cărțile nu există
de fapt,
există doar niște fluturi cu aripi albe
care mângâie din când în când
izvoarele munților
și lacrimile oamenilor,
în nopți de mătase
și cetină.