agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ LaraicaElbaSavașiDrina
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2019-04-09 | |
cu continuare
ca valurile care sărută plaja la mare intr-o lună de primăvară glasurile-s amestecate-n sufletul meu Aici, chiar s-a stârnit a primăvară Şi am tăiat-o-n patru, prin pustii Am întâlnit măsura nemuririi În piatra vie aruncată-n lac, să-mi fii Încercuire cu tristeţi şi viaţă În fiecare zi, de dimineaţă Precum acuma, la cafeaua-n doi Cu lumea ce s-a strâns în noi *** La porţile Gadarei a ajuns livada Pruncuţul Veşniciei În inimă se-arată… Când Veşnicia stă ascunsă-n Clipă Ciugulită de lebedele care cuibăresc La umbra măslinului sălbatic Crescut din Zidul Alb Pe care ţi-ai instalat şevaletul Şi pictezi, pictezi, pictezi Tot ceea ce visezi şi vezi Străveziu şi viu Ca o tăcere care vorbeşte Cântă şi şopteşte Bat clopotele-n insula cu stuf Cheamă viii, plânge morţii şi împrăştie viforele Când gândul ţi-e la Dumnezeu Un suspin poate fi o rugăciune… Năvodari, 7 aprilie, 2019 (Din Insula cu stuf) se zice că glasul Inorogului este precum cel al clopotelor şi că manechinul din lemn de gutui ar fi un urmaş al florii de cireş sub semnul lui 22 istorioare revoltătoare precum aceasta “la finele lui februarie 1951 este convocată o ședință la Academia RPR. Principala lor concluzie este aceea că ”Operele lui Brâncuși sunt unele pe care le-ar putea face orice țăran neinstruit”. “Pe 7 martie 1951, Academicienii Secțiunii de Știința Limbii, Literatură și Artă din cadrul Academiei Republicii Populare Românese reunesc sub președinția secretarului secțiunii, tovarășul academician Mihail Sadoveanu. În cei 45 de ani de comunism, am învățat că toți acești oameni au fost personalități marcante ale culturii și literaturii noastre. În realitate, însă, academicienii cu ștaif au fost cei care au renunțat la averea pe care Brâncuși voia să o doneze Statului Român. La întrunire participă nume grele: George Călinescu, 52 de ani, critic literar, scriitor, personalitate enciclopedică, autorul Enigmei Otliei și a Istoriei Literaturii Române - Camil Petrescu, 57 de ani, romancier, dramaturg, doctor în filozofie,”Ultima noapte de dragoste”.., Patul lui Procust, Jocul Ielelor - Geo Bogza, 43 de ani, părintele reportajului literar, Paznic de far ori Cartea Oltului - Victor Eftimiu, 52 de ani, mason, Meșterul Manole - Ion Jalea, 54 de ani, sculptor imens (Monumentul eroilor ceferiști de la Gara de Nord din București, bustul lui Eminescu din parcul Cișmigiu, statuia lui Spiru Haret de la Universitatea din București). La final, se încheie un proces verbal, numărul 10, în care apar câteva idei greu de acceptat astăzi, ca fiind născute de mintea unor oameni ce puseseră mâna, la a lor viață, pe ceva carte. Tovarășul George Călinescu afirmă că ”Brâncuși este o figură mai puțin cunoscută, care speculează, prin mijloace bizare, gusturile morbide ale societății burgheze” Tov. prof Ion Jalea continuă, fiind de părere că Brâncuși nu respectă tezele lui Sobolev, din ”Teoria leninistă a reflectării și arta” Se arată inutilitatea operele lui Constantin Brâncuși, precum și faptul că ”sculpturile sale nu ajută cu nimic la edificarea socialismului în RPR”. Concluzia finală: ”Refuzăm!” Brâncuși este informat despre decizia luată. Pe 1 august 1951 renunță la cetățenia română, o cere pe cea franceză, pe care o va primi chiar anul următor. Decide să ”uite” de tot ceea ce înseamnă plaiuri mioritice și donează Franței toate operele sale din atelierul de la Paris. De atunci, din 1951, continuăm să-l ucidem pe maestrul din Hobița”. întreaga măsura a dezastrului o dă succesiunea evenimentelor de atunci până acum când Cuminţenia Pământului a păţit ce-a păţit… la mare clipele tale-s lungi zburătoare perechi prin ţarini de valuri întâmplătoare întăritoare cu cântec şi soare… |
index
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate