agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 2150 .



Note din tren
poezie [ ]
Anotimpul umbrelor - Ed. Blassco 2015

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [RADU_GYR ]

2019-12-17  |     |  Înscris în bibliotecă de Maria Elena Chindea







Pun fruntea-ncet pe geamul strălimpezit de cer.
E de metal câmpia si grâul e răscopt.
Canton 107, canton 108,
și trenul uită totul pe zarea lui de fier.
Un șuierat. Un altul. Un pod: o jucărie...
Pe mal, copii de vată cu bivoli de carton.
Un domn citește-o carte franceză în vagon,
si osiile cântă ferata melodie.
Şi osiile cântă... Și-n aur tot se șterge:
Peisaje, vise, păduri, cantoane mici și triste,
ori despărțiri prin stații, cu lacrimi și batiste...
Ne plictisim. Sau râdem. Și viața noastră merge.
De se topesc, brumate, priveliști fumurii,
prin stațiile vieții frânam, a câta oară?
Și cine știe cine ne-așteaptă într-o gară
în care noi, din goană, n-am mai putut opri...
Hei, cea din urmă gară, la un sfârșit de cale,
acarul negru-al morții, pe gânduri, la macaz...
Surâd. Aprind țigara. Și iar visez. Un iaz...
Banalități burgheze din trenuri personale.
Si vad deodată trenul meu mic de tinichea,
cu roțile stricate, când nu-mi trecea prin minte
să-l fac simbol şi versuri, ci mi-l trăgeam-nainte
de sfoara lui, prin toată copilăria mea...
Hei, Radule de-atuncea, cu vise-îmbrăcate
în vechi costume albe de marinar, ca tine,
cum le plimbai - ţii minte? – pe-nchipuite șine,
în vechia jucărie cu roțile stricate...
Iar astăzi, trenul fuge și, paralel, șoseaua.
L-asemuim cu viața, burghez si călător,
domnu-și citește cartea, și-ntâiul trenișor
de mult își ruginește, în suflet, tinicheaua.
În țăcănit de osii se-aleargă peste vise.
S-a desfăcut amurgul și mâinile sunt reci.
Un alt canton de țară: o su... tă... do... uă... zeci...
La stația trecută, am cumpărat caise.

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!