Mi-e dor de moarte așa cum nu mi-a fost,
Precum în lumea asta mare seacă
Îi este dor de gânduri unui prost,
Precum îi este dor țărmului de barcă.

Mi-e dor de moarte și ei îi este dor de mine,
O simt cum vrea și tot îmi dă târcoale,
Aud cum îmi șoptește că e bine
Să mă adoarmă, ca în vise-n iarba moale.

De moarte-mi este dor și ea ma vrea
Să-mi fie-n veci și pururea soție,
Să mă aibe, hâtra, numai pentru ea,
Să fiu eu mort și ea să fie vie.