Te invit la o cafea
simplă, fără zahăr.
E o dimineaƫă de vară,
pe malul visurilor noastre.
Două șezlonguri răsfăƫate
ne așteaptă retrase la umbră.
Trupurile noastre fierbinƫi
rostesc deja cuvinte și emoƫii
ȋn graiuri numai de noi știute.
Te aștept afară.
Am găsit și două cărţi
cu aceeași poveste.
Vom citi amândoi, deodată.
Eu voi citi povestea ta,
tu pe a mea.
Se vor auzi doar valurile
spărgându-se de ţărm.
Voi termina cartea mai repede
apoi te voi aștepta,
de pe șezlongul alăturat.
Tu vei zăbovi mai mult
la fiecare cuvânt,
ȋn același ritm cu care-ţi vei bea cafeaua.
E o dimineaţă perfectă de vară
și suntem doar noi
cu tot ce avem nevoie,
pe o plajă neștiută, pustie.

Alin Zamfir