|
agonia
texte
comentarii
membri
Colecţii
atelier
Librărie virtuală
Biblioteca virtuală
Chat literar
Galerie fotografie
Top siteuri literare
Linkuri culturale
Linkuri culturale
Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
■ LaraicaElbaSavașiDrina
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
■ Dina vorbește cu Dina
■ când vine aia să ne schimbe hainele
■ stejarul
■ poți să-mi intri în inimă, nu vei citi aceeași carte
■ Drum
■ Adrian A. Agheorghesei, debut
■ Concursul ”Romeo și Julieta la Mizil”, Ediția a XVIII-a, 2024-2025, Mizil
■ noroiul care mi-a pictat obrajii și retina
■ nu-i așa departe, o jumătate de oră de la gară
■ scrisoare către cel ce nu-mi mai sunt
■ Când viaţa nu se-ncheagă în montură
■ înțelegerea nu crește după numărul cuielor bătute în limbă
■ Luna se ascunde și se face frig
Romanian Spell-Checker
Poezie - Poezii
Dictionar de rime
proza, eseuri, literatura
Top siteuri literare
noutati IT, jocuri
Romanian Trends
Laptop
Contact
Contact Email
Trimite o scrisoare catre editor
|
|
|
Ce este omul? poezie [ ]
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - de Alin Zamfir [aza ]
2020-03-23
| |
A întrebat o pasăre pe o altă pasăre,
umflându-se în pene cu aerul albastru.
Omul a fost odată ca și noi, o pasăre,
care nu a reușit niciodată să zboare
și-atunci și-a construit aripi ca ale noastre.
Încearcă cu ele să zboare căutând libertatea,
dar uneori aripile false se frâng și el cade și moare.
Omul poate să meargă-n picioare,
dar nici asta nu o face cu mare plăcere
și-atunci își construiește niste obiecte care merg.
Omul e o pasăre,
care nu poate să zboare…
i-a răspuns cealaltă ridicându-se în văzduh,
bătând ușor de două ori din aripile albastre.
Alin Zamfir
|
|
|
|